Fie că e vorba de un peisaj, de un instantaneu sau de o fotografie mult căutată, inspiraţia şi norocul joacă adesea roluri importante – alături, desigur, de ştiinţa mânuirii aparatului foto – în obţinerea unei imagini memorabile. La tema ARFOMED: România – foaie de observaţie, dl conf. dr. Şerban Bălănescu propune o serie de rezolvări… insolite.

În iunie 2002, OMS Europa a declarat întreruperea transmiterii virusului sălbatic în regiune. O cronologie a evoluţiei şi eradicării acestei boli în ţara noastră este realizată în articolul semnat de dna dr. Daniela Piţigoi şi dl prof. dr. Constantin Ciufecu.

În România, durerea este insuficient sau prost tratată, profesia de algeziolog nu este recunoscută şi nu există clinici profilate pe terapia durerii – acestea sunt câteva din realităţile subliniate de dl prof. dr. Ostin C. Mungiu, preşedintele Asociaţiei de Algeziologie din România, cu ocazia Zilelor Medicamentului de la Iaşi. Declaraţiile dsale şi ale altor lectori prezenţi la eveniment, în articolul semnat de dl Dumitru Şerban, corespondentul „Vieţii medicale“ la Iaşi.

În România, farmacologii, atâţia câţi există, sunt confundaţi adesea cu farmaciştii. Mai mult, când din dicţionare (chiar de specialitate) nu lipseşte definiţia acestui cuvânt, ea este tratată lapidar. Dl prof. dr. Ostin C. Mungiu încearcă să lămurească unele din confuziile care deturnează adesea, în ţara noastră, profesia de medic farmacolog.

Dacă din punct de vedere climatic a început sezonul de primăvară-vară, sub aspect medical am intrat în perioada alergiilor. Caracteristicile diverselor specii de ierburi, copaci şi buruieni ale căror polenuri pot provoaca manifestări alergice respiratorii, cutanate sau conjunctivale sunt descrise în documentarul dlui dr. Ovidiu Berghi.

În România, tuberculoza a atins un vârf al incidenţei globale în 2002 (142,2‰oo). Realizarea gravităţii situaţiei, atât de specialiştii din reţeaua de pneumologie, cât şi de MS, a avut ca urmare acţiuni susţinute, în cadrul Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT), cu scăderea lentă dar susţinută a incidenţei bolii (până la 82,8‰oo, anul trecut). Aflăm, în preajma Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei, situaţia curentă a endemiei tuberculoase din ţara noastră, de la dna dr. Elmira Ibraim, coordonator tehnic naţional al PNCT.

Factori de impact sau de influenţă, număr de citări, indice h… iată care sunt preocupările cercetătorilor de oriunde. La o adică, prin absurd, aproape că tema studiată şi rezultatul în sine nici nu mai contează. Fireşte, nu ne dorim o ştiinţă cuantificată până la ultima zecimală dar golită de conţinut. Inacceptabilă este însă şi situaţia contrară, pe care o cunoaştem la prima mână, deoarece o întâlnim în realitatea cotidiană, în care tot ce se publică este lipsit de vreo relevanţă, iar „cercetările“ sunt făcute, eventual, pentru a „bifa“ diverse activităţi.

Scientometria poate fi aplicată cercetării clinice din România? Şi dacă da, în ce măsură? Posibile răspunsuri – în articolul semnat de dr. Aurel F. Marin.

La 1 ianuarie 2011 intra în vigoare Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. O analiză a prevederilor referitoare la pensiile de boală sau invaliditate şi la efectele pe care acestea le-au produs în anul ce-a trecut, dar şi câteva sugestii pentru îmbunătăţirea sistemului, în articolul dnei dr. Ioana Soare.

Cu „Amintiri şi reflexiuni“, aparţinând profesorului de igienă şi sănătate publicăIuliu Moldovan – carte de memorii editată pe baza unui manuscris păstrat mai multe decenii de unul dintre cei mai fideli colaboratori ai săi –, ne aflăm fără îndoială, în spaţiul literaturii confesive. Lucrarea, comentată de dl dr. Mihail Mihailide la rubrica Jurnal de jurnale, este, totodată, un preţios document iatroistoric, iar multe dintre ideile exprimate de cel care a întemeiat sănătatea publică în ţara noastră îşi păstrează valabilitatea. Acesta ar putea fi doar unul dintre motivele ce ar îndreptăţi reeditarea „Amintirilor“ marelui înaintaş, în condiţii grafice mai bune.